Care este cel mai mare parc fotovoltaic din Romania?

Acest articol raspunde direct la intrebarea “Care este cel mai mare parc fotovoltaic din Romania?” si ofera date actualizate din 2026. In primele paragrafe veti gasi un rezumat al proiectului aflat pe primul loc, urmat de comparatii, cifre tehnice, context de piata si perspectiva pentru urmatorii ani. Textul este structurat pe subpuncte clare, cu propozitii scurte si liste utile pentru cititori si motoarele de cautare.

Veti gasi informatii despre locatie, capacitate, productie anuala estimata si partenerii cheie ai proiectului. De asemenea, sunt incluse statistici nationale recente si referinte la institutii de profil, precum Transelectrica si ANRE, pentru ancorarea discutiilor in realitatea din piata.

Care este cel mai mare parc fotovoltaic din Romania?

Incepand cu luna februarie 2026, cel mai mare parc fotovoltaic operational din Romania este parcul Studina, din judetul Olt, cu o capacitate de 174 MW. Proiectul a intrat in exploatare comerciala la inceputul lui februarie 2026 si a depasit astfel precedentul lider, parcul fotovoltaic Ratesti, evaluat la 155 MW. In termeni de energie livrata, Studina este dimensionat pentru a furniza electricitate verde semnificativa in Sistemul Energetic National.

Operatorul si dezvoltatorul proiectului este CWP Europe, care a confirmat atingerea stadiului COD si a comunicat principalele repere tehnice si de productie. Odata pornit, Studina a devenit reperul national pentru parcuri solare utility scale si punctul de comparatie folosit in rapoartele de piata si in comunicatele de presa specializate. ([renewablesnow.com](https://renewablesnow.com/news/cwp-europe-starts-up-174-mwdc-solar-farm-in-romania-1289382/?utm_source=openai))

Localizare, dezvoltator si parteneri tehnologici

Parcul se afla in comuna Studina, judetul Olt, in sudul Romaniei. Alegerea amplasamentului are legatura cu iradianta solara buna, disponibilitatea terenului si posibilitatea de racordare la reteaua de transport. Zona a devenit in ultimii ani un punct de interes pentru proiecte fotovoltaice mari, datorita mixului de resurse si infrastructura in dezvoltare.

Dezvoltatorul proiectului este CWP Europe, iar partenerii tehnici au inclus companii cu experienta in EPC si tehnologie de conversie a energiei. Au fost implicati Solarpro (EPC), Siemens Energy pentru suport tehnic si Eximprod pentru integrarea unor echipamente locale, configuratie consemnata in comunicatele specializate la momentul punerii in functiune. Confirmarea intrarii in operare la inceputul lui februarie 2026 este disponibila in relatari independente din presa de energie. ([serbia-energy.eu](https://serbia-energy.eu/romania-cwp-europe-commissions-174-mw-studina-solar-plant-boosting-renewable-capacity/?utm_source=openai))

Capacitate, productie si impact anual

Capacitatea instalata este de 174 MW, ceea ce plaseaza Studina in fruntea clasamentului national pentru parcuri solare. Estimarile publice indica o productie anuala de circa 245 GWh, suficient pentru a acoperi consumul a peste 120.000 de gospodarii, in functie de profilul anual de consum si de factorii de utilizare. In plus, proiectul contribuie la evitarea a peste 200.000 de tone echivalent CO2 pe an, in functie de mixul de generare inlocuit.

Date cheie ale parcului Studina:

Capacitate instalata: 174 MW, statut de cel mai mare parc fotovoltaic operational din Romania in 2026.
Productie anuala estimata: aproximativ 245 GWh, conform comunicarilor de lansare in operare.
Echivalenta consum: peste 120.000 de gospodarii romanesti alimentate intr-un an tipic.
Reduceri de emisii: peste 200.000 t CO2 evitate anual, in functie de mixul de sistem.
Retea: energie livrata in Sistemul Energetic National, cu rol in diversificarea surselor. ([balkangreenenergynews.com](https://balkangreenenergynews.com/cwp-europe-commissions-romanias-largest-solar-park/?utm_source=openai))

Tehnologia folosita si particularitati de constructie

Parcul Studina utilizeaza module avansate bifaciale din seria Hi-MO 7, livrate de LONGi, optimizate pentru proiecte utility scale. Specificatiile publicate indica eficiente de varf de pana la aproximativ 22% si o rata ridicata de captare bifaciala, utile pentru mentinerea unei productii robuste la temperaturi variabile si lumina difuza. Numarul de module depaseste 285.000 de bucati, o configuratie tipica pentru un camp de 170+ MW.

In paralel, dezvoltatorul a anuntat ca are pregatita autorizarea pentru o solutie de stocare la fata locului, care poate stabiliza curba de productie si sprijini echilibrarea retelei. O astfel de baterie, integrata cu un parc mare, poate contribui la limitarea congestiilor in orele de varf solar si la cresterea valorii energiei injectate, prin arbitraj pe intervale orare. Datele despre tehnologia modulelor si despre planurile de stocare au fost comunicate oficial in 2025 si reconfirmate in 2026 la intrarea in operare. ([longi.com](https://www.longi.com/en/news/2024-longi-solarpro-cooperate-largest-romanian-pv-plant/?utm_source=openai))

Elemente tehnice remarcabile:

Module bifaciale optimizate pentru proiecte utility scale si randamente ridicate.
Peste 285.000 de module instalate, cu inversoare si transformatoare dimensionate corespunzator.
Posibilitate de integrare a bateriilor pentru servicii de sistem si arbitraj orar.
Urmarire pe un ax (acolo unde este aplicabil) pentru cresterea productiei in orele de margine.
Solutii EPC si de comisionare realizate de un consortiu cu experienta regionala. ([longi.com](https://www.longi.com/en/news/2024-longi-solarpro-cooperate-largest-romanian-pv-plant/?utm_source=openai))

Cum se comparara cu alte proiecte mari din Romania

Inainte de Studina, parcul Ratesti, cu 155 MW, era deseori mentionat drept cel mai mare proiect operational. Intrarea in functiune a Studina a schimbat ierarhia, dar Ratesti ramane un reper important pentru scara si viteza de executie a proiectelor in Romania. In 2025 au aparut si proiecte medii relevate in comunicari publice, care arata diversificarea portofoliilor investitorilor si a surselor de finantare.

Repere de comparatie in 2025–2026:

Ratesti, Arges: 155 MW, anteriorul lider; ramane intre cele mai mari proiecte operationale. ([en.wikipedia.org](https://en.wikipedia.org/wiki/R%C4%83te%C8%99ti_Solar_Park?utm_source=openai))
Teius, Alba: 60,2 MW, cel mai mare parc finalizat prin PNRR la aprilie 2025, anuntat de Ministerul Energiei. ([digi24.ro](https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/a-fost-finalizat-cel-mai-mare-parc-fotovoltaic-finantat-prin-pnrr-de-ministerul-energiei-3219225?utm_source=openai))
Calugareni, Giurgiu: 63 MW, cel mai mare parc fotovoltaic al EGP Romania la punerea in functiune. ([enelgreenpower.com](https://www.enelgreenpower.com/media/press/2023/08/enel-green-power-romania-commissioned-its-largest-photovoltaic-park?utm_source=openai))
Studina, Olt: 174 MW, noul varf national din februarie 2026. ([renewablesnow.com](https://renewablesnow.com/news/cwp-europe-starts-up-174-mwdc-solar-farm-in-romania-1289382/?utm_source=openai))
NEPI Rockcastle, Arad: 54,1 MW greenfield planificat pentru Q4 2025, relevant pentru autoconsum comercial. ([construct-intelligence.ro](https://construct-intelligence.ro/nepi-rockcastle-investeste-in-cel-mai-mare-parc-fotovoltaic-al-unei-companii-non-energetice-din-cee/?utm_source=openai))

Comparatia arata ca pragul de 150–175 MW a devenit realizabil in Romania, iar proiectele peste 200 MW sunt acum in linie de asamblare sau in etapa financiara, ceea ce indica o maturizare a lantului de proiectare, EPC si finantare.

Contextul pietei: ce arata datele Transelectrica si rolul ANRE

Cadrul de reglementare si infrastructura de retea au evoluat accelerat in 2024–2026. ANRE, ca autoritate nationala de reglementare, a simplificat anumite proceduri pentru prosumatori si a actualizat regulile pentru racordare, in timp ce Transelectrica, operatorul national de transport, a extins si modernizat noduri cheie ale retelei. Datele oficiale Transelectrica indica, la 1 iunie 2025, o putere instalata bruta in fotovoltaic de circa 2.427 MW (2.326 MW net), ceea ce confirma ritmul solid al noilor capacitati utility scale si C&I.

Aceste cifre ajuta la calibrarea asteptarilor pentru anii urmatori, inclusiv in privinta necesitatii de flexibilitate si stocare. Pe masura ce proiecte mari precum Studina intra in operare, cerintele privind intarirea retelei si serviciile de sistem tind sa creasca. De aici rolul critic al investitiilor de retea si al mecanismelor de piata care sprijina echilibrarea si integrarea productiei solare variabile. ([transelectrica.ro](https://www.transelectrica.ro/documents/10179/19566571/Raport_ASF_2025_RO.pdf/38196e95-6401-4b18-aa55-c70e24a75331?utm_source=openai))

Beneficii economice si pentru sistem

Un parc de 174 MW aduce beneficii locale si nationale. La nivel local, lucrarile de constructie si operare creeaza locuri de munca, genereaza venituri fiscale si pot stimula initiative de formare profesionala in domenii precum electric, automatizari si operarea de instalatii. Pentru investitori, proiecte de scara Studina valideaza Romania drept piata competitiva pentru capitalul verde, cu lanturi de furnizare deja prezente in regiune.

La nivelul sistemului energetic, un activ de aceasta marime contribuie la diversificarea mixului si la reducerea dependentei de combustibili fosili importati. Integrarea cu solutii de stocare, prevazute pentru amplasament, poate imbunatati profilul de livrare si poate furniza servicii de sistem, de la reglaj de frecventa la rezerva rapida. In ansamblu, aceste efecte sporesc rezilienta SEN si contribuie la obiectivele de decarbonare asumate de Romania in cadrul politicilor UE.

Ce proiecte pot depasi recordul dupa 2026

Piata are deja in dezvoltare proiecte care, daca respecta calendarele si conditiile tehnice, pot stabili noi varfuri de capacitate. Nofar Energy are in derulare un parc de aproximativ 265 MW la Corbii Mari, Dambovita, cu obiectiv de productie in 2026. Daca va intra integral in operare la parametrii anuntati, acest proiect ar depasi pragul actual de 174 MW si ar seta un nou reper pentru “cel mai mare parc fotovoltaic din Romania”. In paralel, portofolii extinse anuntate de companii integrate ar putea livra sute de MW cumulati in mai multe locatii.

Proiecte si initiative relevante aflate pe radar:

Corbii Mari, Dambovita: ~265 MW anuntati, tinta 2026, initiativa Nofar Energy. ([zf.ro](https://www.zf.ro/zf-24/nofar-energy-a-semnat-un-contract-pentru-un-parc-fotovoltaic-de-265-22771838?utm_source=openai))
Portofoliu OMV Petrom & CE Oltenia: circa 550 MW total in patru parcuri, estimari de punere in functiune in 2026. ([now.solar](https://now.solar/2025/12/29/omv-petrom-and-ce-oltenia-to-build-550-mw-solar-parks-in-romania-energy-industry-review/?utm_source=openai))
Plan Monsson in Arad: proiect anuntat de ~1.044 MW la nivel de platforma, cu dezvoltare etapizata si finalizare estimata dupa 2026. ([romanianbusinessjournal.ro](https://www.romanianbusinessjournal.ro/monsoon-develop-the-largest-photovoltaic-park-in-europe-in-western-romania-an-investment-of-over-800-million-euros/?utm_source=openai))
Initiative finantate prin PNRR: proiecte medii, 50–70 MW, replicabile rapid in mai multe judete. ([digi24.ro](https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/a-fost-finalizat-cel-mai-mare-parc-fotovoltaic-finantat-prin-pnrr-de-ministerul-energiei-3219225?utm_source=openai))
Expansiuni C&I: parcuri de 20–60 MW pentru autoconsum si PPA pe termen lung, cu racordari esalonate.

Pe termen scurt, insa, referinta ramane Studina, operational din februarie 2026, iar orice nou candidat la titlu va trebui sa dovedeasca atat capacitatea instalata, cat si intrarea efectiva in operare comerciala, criteriu esential pentru statutul de “cel mai mare” la zi. ([renewablesnow.com](https://renewablesnow.com/news/cwp-europe-starts-up-174-mwdc-solar-farm-in-romania-1289382/?utm_source=openai))